Postări populare
-
Dacă pentru romancierii tradiţionali modalitatea interogaţiei psihologice însemna exteriorizarea unei dimensiuni umane obscure, modernii re...
-
George Calinescu afirma ca “Nuvela istorica <<Alexandru Lapusneanul>> ar fi devenit o scriere celebra ca si <<Hamlet>&g...
In realizarea povestilor sale, Ion Creanga porneste de la modele populare, caracterizind teme de circulatie universala cu o vechime uneori mitica. Cercetatorii operei scriitorului roman au gasit asemanari intre capra cu trei iezi si un motiv din fabulele lui La Fontaine, intre Soacra cu trei surori si un basm armean, intre Punguta cu doi bani, si unele povestiri indiene, sau intre Povestea lui Harap-Alb si omul fara barba al lui Emile Legrand, fara sa fie vorba de o influenta directa asupra lui Creanga, care n-avea cum sa cunoasca toate aceste scrieri. in creatia lui sint si alte motive care apar in spatii culturale foarte departate: motivul calatoriei, al incercarii puterii, al animalelor recunoscatoare si al tovarasilor devotati, motivul apei vii si al apei moarte etc. Harap-Alb in slujb a Spinului aminteste de Heracles; sclavul lui Euristen, si de muncile lui, iar trimiterea eroului peste mari si tari si insotirea lui cu fapturi nazdravane seamana cu expeditia lui Iason dupa lâna de aur din Colhida. Existenta acestor teme si motive la Creanga a fost determinata de faptul ca izvorul principal al povestilor sale este folclorul romanesc, unde ele circula asa cum circula in povestile tuturor popoarelor. Influenta folclorica este insa mai larga si nu se reduce doar la prelucrarea nucleelor narative universale. Ion Creanga valorifica si alte elemente, care .Povestea lui Harap-Alb (1877) apare ca un mic roman de aventuri, realizat insa in cel mai autentic spirit popular, respectind adica tematica, compozitia epica, eroii, ajutoarele lor, precum si mijloacele de exprimare specifice prozei populare. Conceputa ca un lung sir de peripetii si incercari la care e supus un tinar pentru a-si dovedi vrednicia, curajul, puterea si intelepciunea, povestea cuprinde in sine o idee morala fundamentala: aceea ca binele si adevarul triumfa in ciuda tuturor piedicelor, ca meritele omului sint rasplatite.
RăspundețiȘtergereFormula de descriere a povestii, precum si motivele tipice unui basm popular- motivul imparatului fara urmas (avea numai fete); motivul probei destoiniciei; motivul neascultarii sfaturilor date de tata; motivul probelor depasite etc.
Arta povestirii la Creanga nu este dominata numai de actiune; ochiul lui surprinde particularitatile cadrului in care aceasta se desfasoara, iar auzul prinde cu exactitate schimbul de cuvinte dintre oameni. Detaliile dau povestii contur realist. Prin ele lumea fabuloasa se umanizeaza, coboara intr-un plan de existenta care poate fi localizat geografic si istoric. Personajele, de la Harap-Alb, la simpaticii monstri care-l insotesc actioneaza taraneste si vorbesc moldoveneste.
Diferentele dintre basmul popular si basmul lui Creanga ies in evidenta urmarind patru aspecte: calitatea naratiunii, particularitatile fantasticului, functia dialogului si limbajul.
Naratiunea la Creanga are un ritm mai rapid, el individualizeaza actiunile si personajele, elimina explicatiile inutile, descrierile sau analizele. Cit priveste fantasticul, acesta la Creanga este umanizat si in cadrul lui scriitorul construieste tipuri diferentiate fizic si moral, tipuri a caror viata se desfasoara conform unor deprinderi si obiceiuri specifice familiei taranesti. Culoarea locala este astfel mai puternic sugerata.
La Creanga dialogul contribuie la caracterizare, la individualizare, iar in ceea ce priveste limbajul Creanga este foarte precis si adecvat
Ca tehnică narativă, Creangă utilizează înlănțuirea, respectând ordinea cronologică a întâmplărilor. Naratorul este obiectiv, relatarea făcându-se la persoana a III-a, însă intervine de câteva ori făcând diverse comentarii, adresându-se astfel direct cititorului: „Ce-mi pasă mie? Eu sunt dator să spun povestea și vă rog s-o ascultați!”.
ȘtergereAcţiunea se desfăşoară după un tipar specific basmelor: o situaţie iniţială de echilibru, dereglarea echilibrului, plecarea la drum a eroului în încercarea de restabilire a echilibrului şi revenirea la echilibrul iniţial. Diferenta dintre „Povestea lui Harap-Alb” si celelalte opere este ca acest tipar este mult mai amplu.Astfel, se precizează că într-o ţară, un crai care avea trei feciori, primeşte o scrisoare, de la fratele său, Împăratul Verde, prin care îi cerea să-i trimită pe unul dintre fii pentru a-i moşteni împărăţia şi a se urca pe tron. Primii doi fraţi eşuează în încercarea la care îi supune tatăl lor, pentru a vedea dacă sunt vrednici că pornească la drum. Cel mic reuşeşte şi pleacă, având cu sine un cal năzdrăvan care îl va ajuta permanent pe parcursul călătoriei sale. Naivitatea şi lipsa de experienţă a mezinului îl vor determina să accepte tovărăţia Spânului, cu care se întâlneşte în timp ce se rătăcise într-o pădure. El încalcă astfel porunca tatălui său de a se feri de omul spân şi de omul roş.Din nou se poate identifica o distincție între cele două tipuri de basm: aici, eroul prezintă calități și defecte omenești, pe când în basmul popular, protagonistul este cel care îi învinge pe toți, având calități supranaturale.Este păcălit şi devine rob al Spânului, acesta din urmă dându-se drept nepotul craiului, odată ce sosesc la curtea lui Verde Împărat. Fiul craiului, ce primise numele de Harap-Alb, pentru a marca statutul de slugă, este supus de către Spân la 3 probe: să aducă salate din Grădina Ursului, să aducă dintr-o pădure capul plin de nestemate al unui cerb şi să o aducă pe fata Împăratului Roşu. El reuşeşte să treacă atât de primele două probe, cât şi de ultima, deşi, la curtea Împăratului Roşu este supus altor probe. Toate sunt trecute cu bine datorită prietenilor pe care eroul şi-i face pe drum: Gerilă, Flămânzilă, Setilă, Păsări-Lăţi-Lungilă, Ochilă, Sfânta Duminică, regina albinelor, regina furnicilor. Cum nu se întâmplă în basmul popular, unde personajul rezolvă întreaga situație cu forțele lui proprii, aici, Harap-Alb reușește să facă față greutăților numai cu ajutorul prietenilor.
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
ȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereVreau să-i mulțumesc foarte mult DR Dawn acuna pentru munca minunată pe care a făcut-o pentru mine, ajutându-mă să-mi salvez căsnicia, soțul meu a cerut divorțul din cauza micii neînțelegeri în care am avut-o În ultimele luni, nu mi-am dorit niciodată asta. pentru că îmi iubesc atât de mult soțul și toată investiția noastră a fost o asociere în comun și nu vreau să fiu departe de familia mea și de cei doi copii drăguți ai mei. Prietena mea mi-a povestit despre DR DAWN ACUNA și despre cum a ajutat-o cu problemele ei conjugale, așa că a trebuit să-l contactez pentru că vreau să-l opresc pe soțul meu să-și completeze scrisoarea de divorț și vreau să-mi țin familia unită și, după ce am contactat-o. , mi s-a spus ce sa fac si cand urma sa incep sa vad rezultatul, am facut cum mi-a spus DR DAWN ACUNA si dupa cateva zile m-a sunat sotul meu si a inceput sa-si ceara scuze si totul a fost un vis pentru mine si traim cu totii. din nou fericiți împreună datorită DR DAWN ACUNA. Contactați-o astăzi ajutor prin.
RăspundețiȘtergere*Dacă vrei liniște în casa ta.
*Dacă vrei să te reîntâlnești cu soțul tău.
*Dacă vrei o căsnicie frumoasă.
*Daca vrei sa ramai insarcinata.
*Dacă doriți să opriți avortul spontan.
*Dacă vrei o vrajă de noroc.
*Dacă doriți să vă îndepliniți dorințele.
Si etc,
Scrie-i Whatsapp: {+2348032246310}
E-mail: { dawnacuna314@gmail.com }