Dacă pentru romancierii tradiţionali modalitatea interogaţiei psihologice însemna exteriorizarea unei dimensiuni umane obscure, modernii realizează o schimbare radicală de perspectivă, debarasându-se de artificiile specifice secolului al XIX-lea. Scopul acestora nu mai este de a oferi „verosimilităţi”, ci de a reda fapte trăite, surprinse în derulare. Romanul modern nu mai prezintă documente despre realitatea umană, ci se vrea el însuşi un document. Vladimir Streinu observă: „Artiştii moderni, sub puterea exemplului lui Proust, au făcut din roman expunerea numai a ceea ce cu adevărat le-a trecut prin conştiinţă, jurnal de experienţe proprii, literatură subiectivă, spovedanie intimă, [...] roman cu un singur personaj, autobiografie necesară, prin care ni se poate reda în chip exclusiv procesivitatea vieţii”. Contactul literaturii nationale cu opera unui mare scriitor francez este,in majoritatea cazurilor ,fertil si initiator de noi puncte de vedere.Imprejurarea ca in epoca interbelica ,Proust devine in critica literara romaneasca scriitorul contemporan cel mai comentat, este bogata in semnificatii. Multiplele inovatii aduse de romancierul francez epicii traditionale,intereseaza in cel mai inalt grad romanul romanesc din perioada urmatoare primului razboi mondial. Necesitatea unei schimbări radicale de optică a susţinut-o şi Camil Petrescu în Noua structură şi opera lui Marcel Proust. Eseul începe cu constatarea că „de aproape un veac încoace nici un scriitor n-a tulburat mai adânc conştiinţa literară a lumii şi mai ales n-a concentrat asupra lui în aşa măsură intelectualitatea contemporană decât Marcel Proust”
Desi au trecut ani destui , « Noua structura si opera lui Marcel Proust » ramane un text fundamental al criticii romanesti contemporane. Camil Petrescu are ideea fericita de a vedea in Proust pe unul din principalii reprezentanti ai noii spiritualitati europene. Principala contributie a eseului « Noua stuctura si opera lui Marcel Proust » este determinarea unui statut metodologic.Revenim ,deci, la problema carteziana a cautarii metodei de cercetare. Rationalismul cartezian urmeaza a fi inlocuit printr-o gandire filozofica mai apta de a sesiza pulsatia vietii. Camil Petrescu se gandeste intai la bergsonism. Asemenea altor comentatori, el considera hotaratoare influenta ganditorului francez asupra autorului 'Timpului pierdut' .
Sunt de acord cu ce ai spus, Alexandra, îndeosebi cu afirmaţia lui Vladimir Streinu pe care ai scos-o în evidenţă. Marcel Proust a influenţat într-adevăr literatura română, iar acest lucru s-a putut observa cel mai bine în opera lui Camil Petrescu, care a creat un roman subiectiv, al experienţei, aidoma scriitorului francez aflat "În căutarea timpului pierdut".
RăspundețiȘtergereSubiectul romanului lui Proust descrie evoluţia personajului-narator Marcel, de la copilărie la maturitate, dar mai ales modul cum anumite experienţe îi schimbă viaţa. El descoperă că timpul are o dimensiune subiectivă. O trăire, o senzaţie sau un gest ce se repetă pot recupera un episod uitat, dar mai cu seamă declanşează un proces de reevaluare a unor secvenţe de viaţă care conduc spre adevărata esenţă a fiinţei. Rememorarea trecutului se regăseşte şi în romanul lui Camil Petrescu "Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război", unde personajul-narator Ştefan Gheorghidiu retrăieşte viaţa trăită alături de Ela şi îşi analizează profund sentimentele faţă de aceasta.
Romanul lui Proust reconstituie o epocă (sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, până la Primul Război Mondial) în care aristocraţia dispare pentru totdeauna, punând accentul pe omul modern şi preocupările acestuia, lucru ce a inspirat literatura română, ducând la dezvoltarea acesteia.
Sunt de aceeași părere. Camil Petrescu s-a inspirat din operele lui Marcel Proust aducând astfel în literatura română conceptele abordate într-un roman modern. Influența proustiană l-a determinat pe scriitorul român să pună accent în operele sale pe latura filozofică, pe gândire îndeosebi, făcând din eroii romanelor sale exemple de intelectuali. Acest lucru se poate observa în “Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, dupa cum ai menționat și tu, Cristina, unde personajul principal, Ștefan Gheorghidiu, analizează profund sentimentele sale față de Ela, privind viața prin pânza unei gândiri filozofice.
RăspundețiȘtergereCamil Petrescu a jucat un rol important în dezvoltarea literaturii române, punând-ul în scenă pe Marcel Proust, un analist al dragostei și al geloziei, și un pionier al romanului de introspecție și analiză ale conștiinței.
Într-adevăr, Camil Petrescu și-a anunțat el însuși cu oarecare ostentație aderarea la metoda lui Proust, în vederea schimbării concepției la romanul tradițional în care „sufletul însuși este o unitate matematică etern identică ei însăși, cum etern un triunghi echilateral este făcut din trei laturi și trei unghiuri egale” (Camil Petrescu – „Noua structură și opera lui M. Proust”). Așa cum s-a evidențiat și în comentariile anterioare, se pot distinge mai multe elemente proustiene în romanul „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”. Mai întâi, așezarea în centru romanului a eului. Apoi unitatea perspectivei și unicitatea ei (doar în „Ultima noapte…” , ceea ce o aseamănă cu „In căutarea timpului pierdut” , situația schimbându-se în „Patul lui Procust” , unde nu mai poate fi vorba de unicitate). De asemenea, temporalitatea proustiana ar putea fi identificata la Camil Petrescu pe porțiuni mici, însă în ansamblul romanului nu funcționează aproape deloc. De exemplu, caracterul cronologic ordonat al retrospectivei din capitolele II-V îl diferențiază de Proust ( la care cronologia nu există).
RăspundețiȘtergereDe asemenea, in articolul "Noua structura si opera lui Marcel Proust", reprodus in volumul "Teze si antiteze", Camil Petrescu enunta opinia sa conform careia formula esetica a prozei traditionale de tip balzacian este invecita, propunand un tip modern de exprimare epica, de provenienta proustiana. In timp ce naratorul omiscient prezinta doar "o propunere de realitate", cel modern reda realitatea insasi, exploatand o tehnica narativa inovatoare, anume autenticitatea, trasatura de baza a noului tip de scriitura. Este preferata astfel perspectiva narativa subiectiva, naratiunea se incheaga la persoana intai din punctul de vedere al celui care o prezinta, fiecare persoaj-narator devenind astfel o ipostaza a eului real.
RăspundețiȘtergereParalelă între opera lui Marcel Proust și cea a lui Camil Petrescu
RăspundețiȘtergereVăzut ca și cel mai de seamă romancier al secolului XX, Marcel Proust este unul dintre cei mai importanți precursori ai modernismului în literatură. În celebra sa lucrare, “În căutarea timpului pierdut”, acesta releifează anumite întămplări din viața sa și contemplă modul în care acestea au avut impact asupra formării sale. Aici intervine ceea ce ulterior ne este cunoscută ca analiză psihologică a personajului. Astfel, literatura universală atinge noi hotare, accentul punându-se exclusiv pe disecția și urmărirea proceselor de conștiință ale personajelor, cât și pe raportarea lumii exterioare la personaj și nu invers.
Având o răspândire și o rezonanță în majoritatea culturilor europene interbelice, foarte multe opere ce au succedat capodopera lui Proust i se datorează în totalitate pentru influența majoră ce a contribuit la formarea lor.
Printre multe opere, regăsim și creația literară a lui Camil Petrescu, “Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, ce surprinde drama unui student la filosife aflat în luptă în Primul război mondial. Acesta reflectă asupra vieții sale studențești și asupra relației pe care a întemeiat-o cu o studentă la limba română și franceză, cu cea care avea să îi devină ulterior soție, cu Ela.
Între cele două opere, cea a lui Proust cu cea a lui Camil Petrescu există un raport de subordonare, a ultimei față de prima, întrucât procedeele de introspecție nu ar fi putut fi prezente în opera românului fără existența în cea a francezului. Astfel, creația proustiană devine un “kilometru 0” al modernismului, după aprecierea multor critici literari, de la care s-au conceput multe alte opere cu aspecte și procedee similare operei de căpătâi.
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.
RăspundețiȘtergereDragi mei colegi, mi-a placut foarte mult ceea ce ati publicat, de aceea eu voi veni cu ceva mai diferit si ma voi referi in totalitate la opera „Patul lui Procust”. Vreau sa va impartasesc simbolistica titlului “Patul lui Procust”, deoarece in mitologia greaca, Procustes (“intinzatorul”) ii ademenea pe trecatori sa se odihneasca pe patul sau, iar apoi ii “regla” pe acestia la dimensiunea patului (fie prin taierea capului si/sau picioarelor daca victimele erau prea inalte, fie tragand de acestia pe roata ca sa ii intinda pana la dimensiunea patului, daca erau prea scunzi). Acesta era Patul lui Procust, iar expresia a devenit asociata cu “asocierea fortata si arbitrara a unor reguli la niste oameni sau invers”. Ceea ce insa putini stiu despre povestea mitologica este ca Procust avea un pat “masluit”, deoarece lungimea acestuia era ajustabila, asa ca Procust, vazandu-si din departare victimele si apreciindu-le inaltimea, ajusta patul de asa natura incat sa nu se potriveasca deloc cu victimele petru a-si putea indeplini misiunea criminala, asa ca toti cei care ajungeau in acel pat, nu mai plecau… . Dar tot aceasta a fost si cauza mortii lui Procust, pentru ca Tezeu a fost si el ademenit de Procust pe patul sau (iar Procust i-a “potrivit” un pat foarte scurt, insa Tezeu la pus pe Procust pe propriul pat si l-a “ajustat” taindu-i si capul, si picioarele). Si daca stim ce este Patul lui Procust, cred ca putem intelege mai bine romanul lui Camil Petrescu, o carte excelenta, cu siguranta unul dintre cele mai bune romane de dragoste care s-a scris in Romania in perioada interbelica.
RăspundețiȘtergereImpresioneaza in mod deosebit cele doua personaje principale, cel masculin (Fred Vasilescu, un tip extraordinar pentru oricine ar fi stat sa il analizeze putin mai atent si in acelasi timp considerat doar un “vitel de aur” de multi dintre cei din jurul lui, din cauza unei atitudini extrem de superficiale, care pare sa fi fost numitorul comun al perioadei interbelice; sintagma “de aur” adaugata la “vitel” este o referire destul de lipsita de subtilitate la faptul ca era un om bogat) si Doamna T. (un personaj feminin perfect, desi le prima vedere cu lipsuri: parea slaba dar nu era, nu parea foarte frumoasa dar era si asa mai departe; este o reprezentare a femeii perfecte pe care o gasim oarecum asemanatoare la Camil Petrescu si la Mircea Eliade in a lui “Nunta in Cer”).
Pe langa valoarea intrinseca a povestii de dragoste intre aceste doua exemplare rare, menite din pacate a fi “cenzurate prin moarte”, cartea este marginal interesanta pentru cititorul roman de azi deoarece readuce in atentie o Romanie dintre cele doua razboaie care emana un parfum aparte si ne face sa fim nostalgici chiar si pe noi cei ce ne-am nascut cu mult dupa al doilea razboi mondial (in particular, Patul lui Procust este interesant din acest punct de vedere pentru ca ne poarta prin Bucurestiul de odinioara dar si prin multe alte locuri interesante din vechea Romanie: la munte, la mare si prin tara). Pentru o lectura la fel de placuta merita citita si “Scrisorile Doamnei T”., o colectie de proze scurte ale lui Camil Petrescu, una dintre cele cinci proze fiind chiar Scrisorile Doamnei T. care apar si in prima parte a romanului Patul lui Procust.
Deasemeni tin sa adaug faptul ca literatura epică de până la Proust nu se mai integra structurii culturii moderne, iar faţă de evoluţia realizată de ştiinţă şi filosofie în ultimii patruzeci de ani, această literatură epică rămăsese anacronică. Se poate preciza anume că arta literară, arta romanului în deosebi rămăsese într-un stadiu caracterizat anterior, că ştiinţa şi filosofia timpului nostru nu-şi aveau o literatură epică într-adevăr corelativă. Nu greşim, socot, dacă afirmăm că şi azi ambiţia celei mai mari părţi dintre scriitori este să creeze “tipuri”. Iar masa mare a publicului cititor caută în romane şi în piese de teatru, în primul rând“caractere”. După cum critica, întârziată şi ea la formulele raţionaliste, se consideră depreciată dacă nu condamnă fără drept de apel pe autorul care nu reuşeşte să “contureze” un caracter… Această pretenţie de a “contura” un personaj, de a construi un caracter definit, geometric în comportare, apare de altfel în cele mai multe cronici literare de azi, fără să mai vorbim de naivele manuale didactice, răsplătind cu laudă ori pedepsind cu reproş. Un suflet este el însuşi o unitate matematică etern identică ei însăţi, cum etern un triunghi echilateral este făcut din trei laturi şi trei unghiuri egale… E concepţia raţionalistă clasică, a substanţei imuabile, doctrina leibniziană despre monadele structurale. Sufletul este anume o impermeabilă monadă şi e deci, de la începutul lumii, neschimbător, indestructibil, veşnic prin urmare,şi predestinat.
RăspundețiȘtergereVreau să-i mulțumesc foarte mult DR Dawn acuna pentru munca minunată pe care a făcut-o pentru mine, ajutându-mă să-mi salvez căsnicia, soțul meu a cerut divorțul din cauza micii neînțelegeri în care am avut-o În ultimele luni, nu mi-am dorit niciodată asta. pentru că îmi iubesc atât de mult soțul și toată investiția noastră a fost o asociere în comun și nu vreau să fiu departe de familia mea și de cei doi copii drăguți ai mei. Prietena mea mi-a povestit despre DR DAWN ACUNA și despre cum a ajutat-o cu problemele ei conjugale, așa că a trebuit să-l contactez pentru că vreau să-l opresc pe soțul meu să-și completeze scrisoarea de divorț și vreau să-mi țin familia unită și, după ce am contactat-o. , mi s-a spus ce sa fac si cand urma sa incep sa vad rezultatul, am facut cum mi-a spus DR DAWN ACUNA si dupa cateva zile m-a sunat sotul meu si a inceput sa-si ceara scuze si totul a fost un vis pentru mine si traim cu totii. din nou fericiți împreună datorită DR DAWN ACUNA. Contactați-o astăzi ajutor prin.
RăspundețiȘtergere*Dacă vrei liniște în casa ta.
*Dacă vrei să te reîntâlnești cu soțul tău.
*Dacă vrei o căsnicie frumoasă.
*Daca vrei sa ramai insarcinata.
*Dacă doriți să opriți avortul spontan.
*Dacă vrei o vrajă de noroc.
*Dacă doriți să vă îndepliniți dorințele.
Si etc,
Scrie-i Whatsapp: {+2348032246310}
E-mail: { dawnacuna314@gmail.com }