Ambele opere prezinta atat aspecte romantice cat si clasice, Costache Negruzzi si William Shakespeare fiind recunoscuti pentru imbinarea armonioasa a celor doua. Cele mai importante trasaturi comune ale operelor acestora, prezente in “Hamlet” si “Alexandru Lapusneanul” sunt: existenta protagonistului “defunct”, a motto-urilor si a faptelor extraordinare.
In primul rand, ambele opere au un personaj principal “defunct”. In “Hamlet” il avem pe tanarul print al Danemarcei, reintors de la studii, care vede fantoma tatalui sau. Acesta ii povesteste ca a fost ucis de propriul sau frate, actualul rege Claudius, care a impins crima pana la a se casatori cu sotia celui ucis, mama lui Hamlet. In acest moment, Hamlet isi dovedeste firea razbunatoare, fiind in stare sa treaca prin orice incercare pentru a-si atinge telul, sacrificand chiar dragostea pentru Ofelia, careia i se confeseaza mai tarziu, spunand: “O, scumpa Ofelia! Sunt nepriceput la stihuri; cu nu consoc mestesugul de a-mi Numara suspinele; dar ca te iubesc nespus - O, mai mult decat orice pe lume! – crede-ma! Adio.” In finalul operei, totusi, o lasa sa moara inecata, dovedindu-si cruzimea nemarginita. In nuvela “Alexandru Lapusneanul”, protagonistul dovedeste exact aceleasi trasaturi de caracter, fiind surprins desfasurand planul sau de recucerirea tronului Moldovei si de razbunare pentru boierii care l-au tradat in prima parte a domniei, acesta fiind hotarat sa-l duca pana la capat cu orice pret. Totodata, el isi dovedeste cruzimea care iese din sfera umanului prin realizarea piramidei de capete, ca “leac” pentru domnita Ruxanda.
In al doilea rand, operele raman in memoria cititorului datorita motto-urilor, amandoua fiind construite ca operele dramatice, “Alexandru Lapusneanul” respectand totusi structura unei nuvele. In “Hamlet”, replica ce a devenit motto al intregii piese este “A fi sau a nu fi? – aceasta este intrebarea.”, fiind considerata intrebarea in jurul careia graviteaza toata actiunea operei. In nuvela, replicile in jurul carora oscileaza actiunea operei sunt: “Daca voi nu ma vreti, eu va vreu…”, “Ai sa dai sama, doamna!...”, “Capul lui Motoc vrem…” si “De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu…”.
In al treilea rand, existenta faptelor extraordinare, exagerate fie prin cruzime, fie prin depravare, sunt specifice acestor doua opera. De exemplu, in “Hamlet”, ucigasul tatalui protagonistului se casatoreste cu mama acestuia. Totodata, moartea iubitei sale scoate la iveala dragostea adevarata pe carea acesta i-o purta, sarind in groapa pentru a fi alaturi de ea in ultimele momente. In “Alexandru Lapusneanul”, scenele extraordinare se remarca mai ales prin cruzimea lor, reprezentativ fiind chiar momentul in care domnitorului construieste piramida din capetele boierilor. Tot aici se poate incadra si o anumita “coincidenta” prezenta in ambele opera: ambii protagonist au fost ucisi cu otrava, Hamlet de catre fratele iubitei sale, iar Alexandru Lapusneanul de catre sotia sa.
In concluzie, se poate spune ca cele doua opera au multe aspecte commune, insa fiecare se remarca prin anumite trasaturi specific stilurilor lui Shakespeare (sensibilitatea replicilor), respectiv Negruzzi (sobrietatea si obiectivitatea stilului narativ), asa ca nu pot decat sa fiu in acord cu afirmatia lui George Calinescu, adaugand ca nuvela istorica “Alexandru Lapusneanul” ar fi putut avea chiar mai mult succes decat tragedia “Hamlet” datorita prezentarii unui episod semnificativ al istoriei Moldovei, faptele si personajele reale, sau foarte aproape de realitate atragand mai mult decat fictiunea.
Sunt de acord cu cele afirmate de colega mea,Andreea, deoarece cele doua opere sunt considerate doua mari capodopere ale literaturii.
RăspundețiȘtergereDupa parerea mea,valoarea nuvelei lui Costache Negruzzi este exprimată prin afirmaţia criticului G. Călinescu: „nuvela istorică Alexandru Lăpuşneanul ar fi devenit o scriere celebră ca şi Hamlet dacă ar fi avut în ajutor prestigiul unei limbi universale. Nu se poate închipui o mai perfectă sinteză de gesturi patetice adânci, de cuvinte memorabile, de observaţie psihologică şi sociologică acută, de atitudini romantice şi intuiţie realistă".
Astfel, prin viziunea realista a trecutului istoric, prin relieful uimitor al caracterelor si prin viguroasa sa constructie epico-dramatica, consider opera "Alexandru Lapusneanul" una din marile realizari ale literaturii pasoptiste.
Daca tot mi-ai copiat comentariu' măcar puteai sa schimbi și tu 😂😂😂 mai ales ca asta e postarea Ralucai, nu a Andreei😏
ȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
ȘtergereCitatul lui George Calinescu ne afirma faptul ca el valoriza si iubea extrem de mult literatura romaneasca, si pe buna dreptate, cu toate ca aceasta s-a putut dezvolta abia dupa secolul XIX, cand scrierea artistica prindea amploare pe plaiurile tarii.
RăspundețiȘtergereAsemanarile dintre cele doua opere sunt intr-adevar cele dintre subiecte si motto-urile, insa faptele lor extraordinare sunt subliniate... diferit.
Pentru o prima directie argumentativa, ne putem focusa pe caracteristicile comune ale protagonistilor: Hamlet era printul cu drepturi depline la conducerea Danemarcei, cu o sete de rezbunare si revendicare a dreptului sau, incat uita complet de etica de care un lider ar trebui sa dea exemplu si se da drept un nebun in fata celorlalti, chiar si in fata iubitei sale, Ofelia. Ofelia este extrem de ingrijorata pentru partenerul ei, dar lui nici ca ii pasa de sentimentele ei; cu atat mai mult, ii ucide tatal din greseala, fara sa aiba totusi vreo remuscare sau sa isi ceara iertare. Ofelia, innebunita, se ineaca - Hamlet, merge mai departe cu planul de razbunare. Intacmai lui Hamlet, lui Alexandru Lapusneanul ii pasa de Ruxandra doar cand ea vine la el ca o mladioasa lebada, dar se enerveaza rapid cand isi da seama ca ea venise doar ca sa-i opreasca crimele ticaloase, astfel Lapusneanul ii promite ca nu va mai ucide „de poimaine”, iar ca „maine” ii va da un leac de frica. Leacul s-a dovedit a fi o varianta neortodoxa a paracetamolului - o piramida construita din capetele a 47 de nobili, ucisi, intr-adevar, u de el, dar de lefecii lui. Ruxandra lesina la vederea acestora, iar el, rece, isi spune „Femeia tot femeie”, desconsiderand-o pentru faptul ca nu se bucura mpreuna cu el de victoria sa. Ambii protagonisti sunt insensibili fata de propunerie si sentimentele iubitelor, facand tot ce le sta in putinta pentru a-si indeplini obiectivele, ramanand ignoranti la durerile femeilor.
Cealalta asemanare dintre cele doua opere sunt motto-urile reprezentative fiecareia - pentru „Hamlet”, unul singur, si anume „A fi sau a nu fi, aceasta este intrebarea”, iar la „Alexandru Lapusneanul” motto-urile fragmentelor se suprapun cu momentele subiectului - expozitiunea: „Daca voi nu ma vreti, eu va vreu!”, fragment in care ni se descrie inceperea celei de-a doua domnii a lui Alexandru; intriga: „Ai sa dai sama, doamna!”, unde ni se prezinta problema domnitorului si excesul sau de putere, si cum prostimea este deja satula de taierea capetelor dragi lor; punctul culminant: „Capul lui Motoc vrem!”, tensiunea maxima incepand chiar din momentul in care domnitorul isi spala mainile pentru a o aduce pe doamna lui in camera de ospat, si risipindu-se cu lesinul ei; si deznodamantul: „De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu!”, unde apare moartea fortata a uratului domn al Moldovei.
Pe de alta parte, faptele extraordinare nu sunt tocmai un termen de comparatie, intrucat chiar faptele de vitejie ale lui Hamlet pe mări, cat timp e tinut captiv de pirati, sunt lasate la latitudinea imaginatiei naratarului, in rest fiind numai crime facute pe furis, si o „ancheta” nestiuta condusa de Hamlet, ascuns de masca nebuniei; fapta palpitanta a lui poate fi lupta de final, in care si moare, un fel de confrunare asemanatoare a lui Lapusneanul entru viata sa de la final, in care este otravit, obligat sa bea si „drojdiile” otravii. Faptele „vitejesti” ale lui Lapusneanul sunt cunoscute mai de toata lumea, fiind totodata si urat pentru acestea... poate trebuia sa urmeze exemplul lui Hamlet, sa ucida tradatorii anonim, dar mai avea el satisfactia de a privi frica in ochii torturatilor, de a simti puterea pe care i-o da tirania lui?...
Coroborand ideile de mai sus, „Hamlet” si „Alexandrul Lapusneanul” au multe puncte comune, cum ar fi constructia personajelor principale, constructia romantica a cuplurilor, bazata pe antiteza inger-demon, motto-urile in jurul carora se invarte fragmentul introdus sau chiar intregul text, avand, normal, episoade nesuperpozabile, care insa evidentiaza cealalta opera intr-o maniera in care prima nu e neglijata.
Vreau să-i mulțumesc foarte mult DR Dawn acuna pentru munca minunată pe care a făcut-o pentru mine, ajutându-mă să-mi salvez căsnicia, soțul meu a cerut divorțul din cauza micii neînțelegeri în care am avut-o În ultimele luni, nu mi-am dorit niciodată asta. pentru că îmi iubesc atât de mult soțul și toată investiția noastră a fost o asociere în comun și nu vreau să fiu departe de familia mea și de cei doi copii drăguți ai mei. Prietena mea mi-a povestit despre DR DAWN ACUNA și despre cum a ajutat-o cu problemele ei conjugale, așa că a trebuit să-l contactez pentru că vreau să-l opresc pe soțul meu să-și completeze scrisoarea de divorț și vreau să-mi țin familia unită și, după ce am contactat-o. , mi s-a spus ce sa fac si cand urma sa incep sa vad rezultatul, am facut cum mi-a spus DR DAWN ACUNA si dupa cateva zile m-a sunat sotul meu si a inceput sa-si ceara scuze si totul a fost un vis pentru mine si traim cu totii. din nou fericiți împreună datorită DR DAWN ACUNA. Contactați-o astăzi ajutor prin.
RăspundețiȘtergere*Dacă vrei liniște în casa ta.
*Dacă vrei să te reîntâlnești cu soțul tău.
*Dacă vrei o căsnicie frumoasă.
*Daca vrei sa ramai insarcinata.
*Dacă doriți să opriți avortul spontan.
*Dacă vrei o vrajă de noroc.
*Dacă doriți să vă îndepliniți dorințele.
Si etc,
Scrie-i Whatsapp: {+2348032246310}
E-mail: { dawnacuna314@gmail.com }