Postări populare
-
Dacă pentru romancierii tradiţionali modalitatea interogaţiei psihologice însemna exteriorizarea unei dimensiuni umane obscure, modernii re...
-
George Calinescu afirma ca “Nuvela istorica <<Alexandru Lapusneanul>> ar fi devenit o scriere celebra ca si <<Hamlet>&g...
Blaga are un loc aparte în cultura română, acest lucru datorându-se faptului că abordează cu succes două teme ale acesteia: litaratura şi filosofia, fiecare dintre ele purtând amprenta celeilalte. Opera filosofică promovează principiul individului care se află în centrul Universului atrăgând spre sine misterele din jurul său. Lucrările cele mai reuşite sunt: "Trilogia culturii", "Trilogia cunoaşterii" şi "Trilogia valorii". În cele din urmă, poetul, va defini câteva concepte filosofice pe care le vom regăsi şi în poezia sa; este vorba despre cunoaşterea paradisiacă şi cea luciferică, artistul declarându-se adeptul ultimei cunoaşteri.
RăspundețiȘtergerePrin cunoaşterea paradisiacă se înţelege o cunoaştere de tip raţional, ştiinţific care încearcă să dezlege toate tainele din lume, încercând să găsească soluţii oricărui lucru ce pare neînţeles. Cunoaşterea luciferică este artistică, poetică ce are ca scop potenţarea misterelor, încifrarea acestora ce-i creează poetului senzaţia de a fi creatorul unei lumi concepute conform imaginaţiei. Lumina pe care o presupune indirect Lucifer devine în poezie un simbol al cunoştrii, al dezvoltării spirituale.
În planul literaturii, Blaga va dezvolta, corespunzător conceptelor filosofice, două tipuri de metafore: revelatorie prin care va defini atributul cunoaşterii luciferice şi metafora plasticizantă, prin care va surprinde caracteristicile cunoaşterii peradisiace. Este uşor de constatat că poezia capătă profunzime prin valorificarea ideilor filozofice, în timp ce filosofia va deveni mai accesibilă prin limbajul metaforic folosit de către autor.
Ivaşcu Elena
Aceaste două tipuri de cunoaştere pe care le-ai evidenţiat se regăsesc şi în poezia "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii", întrucât poetul realizează o comparaţie între opinia lui despre misterele din Univers şi opinia celorlalţi, în special a oamenilor de ştiinţă. reuşeşte să facă acest lucru folosind metafora luminii, prezentă de altfel în tot cuprinsul poeziei: "lumina mea", "lumina altora".
ȘtergereDeoarece vorbeşte despre condiţia artistului ca tematică principală, poezia capătă caracterul unei arte poetice. Aceasta temă este concretizată prin numeroase motive precum florile, ochii, buzele, mormintele, lumina care grupează şi simboluri sau metafore revelatorii specifice lui Blaga.
Un alt lucru pe care aş dori să îl menţionez este faptul că poezia se dezvoltă ca o confesiune lirică, întrucât poetul îşi exprimă în mod direct sentimentele legate de atitudinea sa faţă de tot ceea ce este misterios în Univers. Acest lirism de tip subiectiv este evidenţiat şi în plan gramatical prin anumite forme verbale şi pronominale de persoana întâi, precum: "mea", "nu strivesc", "eu".
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, de Lucian Blaga, este o artă poetică, deoarece autorul îşi exprimă crezul liric (propriile convingeri despre arta literară şi despre aspectele esenţiale ale acesteia) şi viziunea asupra lumii. Prin mijloace artistice sunt redate propriile idei despre poezie (teme, modalităţi de creaţie şi de expresie) şi despre rolul poetului (raportul acestuia cu lumea şi creaţia, problematica cunoaşterii).
ȘtergereEste o artă poetică modernă pentru că interesul autorului este deplasat de la tehnica poetică la relaţia poet-lume şi poet-creaţie. Relaţia dintre viziunea autorului asupra poeziei şi expresionism se concentrează în jurul unor aspecte relevate în textul poetic: exacerbarea eului creator ca factor decisiv în raportul interrelaţional stabilit cu cosmosul, sentimentul absolutului, interiorizarea şi spiritualizarea peisajului, tensiunea lirică.
Sunt de acord cu tine, Elena, dar ss dori sa evidentiez antiteza creata intre autor si cei din jurul lui. Acesta este adeptul cunoasterii luciferice si doreste sa protejeze secretele universului si chiar sa adanceasca, facandu-le si mai greu de deslusit, spre deosebire de ceilalti oameni care incearca sa gaseasca o explicatie stiintifica si logica pentru fiecare lucru din univers. Acest lucru este evidentiat in titlu, dar si in restul poeziei. Poetul sustine ca el "nu striveste" misterele universului reprezentate de sintagma "corola de minuni a lumii". Sensul verbului "nu strivesc" se amplifica prin forma negativa a verbului "a ucide", conturand atitudinea protectoare a creatorului in raport cu taina.
ȘtergereSunt de acord cu ce ati scris voi. Titlul "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii" este o metafora revelatorie care semnifica ideea cunoasterii luciferice. Poezia are o tema filozofica:cunoasterea, descriind prin metaforele revelatorii "lumina mea" si "lumina altora" cele doua tipuri de cunoastere specifice sistemului filozofic blagian, cea luciferica, respectiv cea paradisiaca.
ȘtergerePe de alta parte, structura "intocmai cum cu razele ei albe luna...asa imbogatesc si eu intunecata zare" reprezinta in plan stilistic o comparatie, intrucat eul liric se identifica in luna care vegheaza neincetat asupra tainelor noptii. Acesta se considera un ocrotitor al misterelor, intocmai cum luna nu le demasca, ci le face mai puternice.
Ultimele doua versuri, delimitate prin conjunctia conclusiva "caci", exprima concis mesajul intregii creatii blagiene:numai iubirea poate intensifica misterul din intreaga lume.
Un important aspect de originalitate al operei lui Blaga este, consider eu, dorinta de incifrare a tainelor. Acest discurs liric reprezinta si un apel la faptul ca oamenii distrug intotdeuna ce e frumos, fie ca isi dau seama, fie ca nu.
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergerePoezia "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii" de Lucian Blaga este o arta poetica moderna, alaturi de "Testament" de Tudor Arghezi si "Joc secund" de Ion Barbu. Publicata in anul 1919, initial in ziarul "Glasul Bucovinei", si inclusa ulterior de Lucian Blaga in volumul sau de debut "Poemele luminii". Poezia a fost plasata de autor la inceputul volumului din dorinta pentru a-i conferi statutul special de arta poetica. Modernitatea gandirii poetice este reliefata de structura compozitionala si de renuntarea la constrangerile prozodiei. Aceasta poezie a creat contemporanilor sentimentul ca se afla in fata unei distincte voci lirice, evidentiindu-se, in diferite proportii, urmatoarele aspecte: noutatea imagistica si senzoriala, tehnica artistica, simbolistica surprinzatoare si problematica ideatica.
RăspundețiȘtergereÎn aceasta poezie autorul face distinctia între cele doua tipuri de cunoastere teoretizate în lucrarea "Cunoasterea luciferica". Cunoasterea paradisiaca este cunoasterea de tip rational, care reduce misterul lumii prin intermediul logicii si al intelectului. În schimb, cunoasterea luciferica este bazată pe intuitie, pe imaginatie, pe trairi interioare, putand fi echivalata cu o cunoastere de tip poetic. În creatia autorului se observa în mod clar optiunea pentru al doilea tip de cunoastere.
Ceea ce il particularizeaza pe Blaga, in primul rand, este capacitatea sa de a-si crea propriul sistem filosofic, transpunand liric conceptele originale ale acestuia. Spre deosebire de omul de stiinta, poetul patrunde mai usor in miezul tainei, cu ajutorul imaginatiei, sporindu-i farmecul si semnificatia. Creatia este deci revelatoare de mister, poetul fiind liantul intre realitate si lumea tainelor cu sursa originara.
Lucian Blaga este o personalitate de tip enciclopedic a culturii române,remarcându-se ca poet,dramaturg şi filozof. El aparţine perioadei interbelice a literaturii,deschizând calea noului curent literar promovat de Eugen Lovinescu.
ȘtergereTema poeziei o reprezintă atitudinea poetică în faţa marilor taine ale universului: cunoaştera lumii în planul creaţiei poetice este posibilă numai prin iubire,unde se adaugă motive precum lumina care semnifică "viaţa,"prezenţa iubitei","cunoaşterea","aspiraţia superioară"; motivul florilor,buzelor,mormintelor.
Titlul include o metaforă revelatorie "corola de minuni a lumii", care semnifică ideea cunoaşterii luciferice. "Corola" de minuni a lumii",imagine a perfecţiunii, a absolutului prin ideea de cerc,de întreg, semnifică misterele universale, iar rolul poetului este de a adânci taina.
Cunoaşterea paradisiacă sau ştiinţifico-raţională încearcă să dezlege toate tainele existente în lume, să găsească soluţie oricărui lucru ce pare de neînţeles.
Incipitul reia titlul poeziei, aflându-se într-o relaţie de sens cu versurile care încheie arta poetică: "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii [...]căci eu iubesc/şi flori şi ochi şi buze şi morminte." Faptul că această artă poetică începe cu pronumele personal "eu" atrage atenţia asupra ipostazei eului liric. Înca din primul vers al poeziei se subliniază poziţia pe care o adoptă poetul în legătură cu misterele lumii,el refuzând să le cunoască în mod raţional , fapt exprimat prin verbul la formă negativă "nu strivesc";alte verbe semnificative fiind "nu ucid","sporesc","îmbogăţesc","iubesc".
Metafora luminii,recurentă în lirica lui Blaga, este un simbol al cunoaşterii, mergând spre lumină,o luăm pe un drum care pare să meargă dincolo de lumină,adică dincolo de orice formă,dar şi dincolo de orice senzaţie şi orice noţiune. În schimb,ne orientăm în direcţia simbolului considerând lumina drept un prim aspect al lumii informale.
Criticul literar Eugen Lovinescu afirmă că Lucian Blaga este"unul din cei mai originali creatori de imagini ai literaturii noastre".
Sunt de acord cu tot ceea ce ai zis, dar să nu uităm de imaginile artistice care se regăsesc in poezie. Mare parte din imaginile poetice se bazează pe asocierea unui element abstract cu unul concret. De exemplu, cele patru metafore-simbol care alcătuiesc „minunile corolei" și care se referă la temele creației blagiene: „flori și ochi și buze și morminte". Florile semnifică puritatea și gingășia lumii vegetale, ochii pot semnifica cunoașterea tainelor exterioare, fiind în același timp și o oglindă a sufletului, buzele ne duc cu gândul la taina sărutului, dar și la inefabilul rostirii, al potențării misterelor prin cuvânt, “mormintele”ne pot duce cu gândul la poate cea mai mare taină pe care o vom trăi individual, aceea a morții. De asemenea, elementele care țin de mister, de imaginarul poetic sunt sugerate de alte cuvinte-simbol, care fac parte din câmpul semantic al misterului: “nepătrunsul ascuns" , „adâncimi de întuneric", „a lumii taină'', „taina nopții , „întunecata zare", „largi fiori de sfânt mister" , “neînțelesuri”.
ȘtergereSunt de acord cu Lazăr în privinţa atitudinii fără compromisuri a lui Blaga faţă de caracterul misterios al lumii. Având propriul sistem filosofic, poetul rămâne fidel în fiecare operă aspectelor cunoaşterii luciferice, chiar şi în cazul operei "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii", în care acesta îşi expune doctrina ideologică privind relaţia poet-Univers, totodată declarând-o ca un element în deplină antiteză cu ştiinţele exacte, şi-anume cunoaşterea paradisiacă a savanţilor, "lumina altora".
ȘtergereCeea ce Blaga inovează în literatură, dar şi faptul că rămâne solidar caracterului tainic al lumii, îl face într-adevăr un caz unic în literatura română, după cum ai declarat şi tu, Lazăr.
Pot adauga faptul ca tema poeziei o reprezintă atitudinea poetică în faţa marilor taine ale Universului conform căreia cunoaşterea lumii este posibilă numai prin iubire, prin comunicare afectivă totală. Poezia este scrisă sub forma unei confesiuni lirice, în care Lucian Blaga adoptă formula lirismului subiectiv, subliniat de atitudinea poetică transmisă în mod direct şi prin mărcile lingvistice ale subiectivităţii: pronumele personale la persoana I singular: eu (care se repetă de cinci ori pe parcursul poeziei), adjectivul posesiv de persoana I: mea, verbele la persoana I: nu strivesc, nu ucid, întânlesc, sporesc, îmbogăţesc, iubesc.
ȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergerePrimul volum de versuri al lui Lucian Blaga „Poemele luminii”(1919) se deschide cu poemul „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” care este o artă poetică modernă, o confesiune lirică ce susţine aceleaşi idei formulate şi în „Trilogia cunoaşterii”.Cu mijloacele liricului, poetul vorbeşte de dualitatea cunoaşterii, deosebind gândirea logică, paradisiacă de cea poetică, lucifercă. Poezia „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” este un manifest, o artă poetică, deoarece autorul îşi exprimă propriile convingeri despre arta literară şi despre aspectele esenţiale ale acestora (teme, modalităţi de expresie), precum şi despre rolul poetului (raportul acestuia cu lumea şi cu creaţia, problema cunoaşterii). Poezia este o artă poetică modernă pentru că interesul autorului este deplasat de la tehnica poetică la relaţia poet-lume şi poet-creaţie. Rolul poetului nu este de a descifra tainele lumii, ci de a le potenţa prin trăirea interioară şi prin contemplarea formelor concrete prin care ele se înfăţişează. Rolul poeziei este acela ce prin mit şi simbol, elemente specifice imaginaţiei, creatorul să pătrundă în tainele universale, sporindu-le. Creaţia este un mijloc între eu(cunoştinţa individuală) şi lume, sentimentul poetic fiind acela de contopire cu misterele lumii. Actul poetic transfigurează misterul, nu îl reduce. Optând pentru cunoaşterea luciferică prin care misterul este sporit cu ajutorul imaginaţiei poetice al trăirii interioare, Blaga desemnează propria „cale”: adâncirea misterului şi protejarea tanei prin creaţie. Tema poeziei o reprezintă atitudinea poetică în faţa marilor taine ale universului : cunoaşterea lumii în planul creaţii poetice este posibilă numai prin iubire. Titlul este o metaforă revelatorie care semnifică ideea cunoaşterii luciferice. Încă din titlu avem de-a face cu afirmarea subiectivităţii lirice care îşi anunţă atitudinea faţă de „corola de minuni a lumii”, această atitudine nu stâ sub semnul nealterării misterelor, ci a protejării lor.
RăspundețiȘtergerePoezia ,,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii'' este o artă poetică modernă pentru că interesul autorului este deplasat de la tehnica poetică la relaţia poet-lume şi poet-creaţie. Rolul poetului nu este de a descifra tainele lumii, ci de a le potenţa prin trăirea interioară şi prin contemplarea formelor concrete prin care ele se înfăţişează. Rolul poeziei este acela ce prin mit şi simbol, elemente specifice imaginaţiei, creatorul să pătrundă în tainele universale, sporindu-le. Creaţia este un mijloc între eu(cunoştinţa individuală) şi lume, sentimentul poetic fiind acela de contopire cu misterele lumii. Actul poetic transfigurează misterul, nu îl reduce. Optând pentru cunoaşterea luciferică prin care misterul este sporit cu ajutorul imaginaţiei poetice al trăirii interioare, Blaga desemnează propria „cale”: adâncirea misterului şi protejarea tanei prin creaţie.
RăspundețiȘtergereVreau să-i mulțumesc foarte mult DR Dawn acuna pentru munca minunată pe care a făcut-o pentru mine, ajutându-mă să-mi salvez căsnicia, soțul meu a cerut divorțul din cauza micii neînțelegeri în care am avut-o În ultimele luni, nu mi-am dorit niciodată asta. pentru că îmi iubesc atât de mult soțul și toată investiția noastră a fost o asociere în comun și nu vreau să fiu departe de familia mea și de cei doi copii drăguți ai mei. Prietena mea mi-a povestit despre DR DAWN ACUNA și despre cum a ajutat-o cu problemele ei conjugale, așa că a trebuit să-l contactez pentru că vreau să-l opresc pe soțul meu să-și completeze scrisoarea de divorț și vreau să-mi țin familia unită și, după ce am contactat-o. , mi s-a spus ce sa fac si cand urma sa incep sa vad rezultatul, am facut cum mi-a spus DR DAWN ACUNA si dupa cateva zile m-a sunat sotul meu si a inceput sa-si ceara scuze si totul a fost un vis pentru mine si traim cu totii. din nou fericiți împreună datorită DR DAWN ACUNA. Contactați-o astăzi ajutor prin.
RăspundețiȘtergere*Dacă vrei liniște în casa ta.
*Dacă vrei să te reîntâlnești cu soțul tău.
*Dacă vrei o căsnicie frumoasă.
*Daca vrei sa ramai insarcinata.
*Dacă doriți să opriți avortul spontan.
*Dacă vrei o vrajă de noroc.
*Dacă doriți să vă îndepliniți dorințele.
Si etc,
Scrie-i Whatsapp: {+2348032246310}
E-mail: { dawnacuna314@gmail.com }